1. In functie de patologia gleznei
- Instabilitate
- Entorsa
- Tendinita
2. In functie de nivelul de stabilitate necesar
- Activitate scazuta: sprijin scazut (1/5 – 2/5)
- Activitate moderata: sprijin moderat (2/5 pana la 3/5)
- Activitate intensa: sprijin puternic (3/5 pana la 5/5)
Entorsele de glezna reprezinta o trauma foarte frecventa in ortopedie a membrelor inferioare, reprezentand aproape 10% din consultatiile de urgenta din spitale si afectand in medie 6.000 de romamo pe zi. Entorsele externe (rasucirea piciorului spre interior) sunt in prezent bine diagnosticate si bine sustinute de profesionistii din domeniul sanatatii (medici, producatori de orteze, aplicatori).
Cu toate acestea, entorsele raman una dintre cele mai slab tratate patologii din traumatologia sportiva, deoarece multe dintre persoanele afectate minimizeaza diagnosticul, gresesc tratamentul si, astfel, pastreaza sechele. Exista o rata de recurenta de 30% dupa o entorsa de glezna.
In calitate de pacient responsabil si activ in tratamentul sau ortopedic, este normal sa fii interesat de diferitele dispozitive care vor participa la tratamentul unei entorse, inclusiv de alegerea gleznelor disponibile pe piata. Ce suport pentru glezna sa alegeti in functie de gravitatea entorsei, usoara, moderata sau severa? Ce glezna sa purtati in functie de faza de tratament: post-traumatism, reluarea activitatii sau prevenirea recidivelor? Pentru ce tip si intensitate de activitate?
Diferite suporturi pentru glezna in functie de gravitatea entorsei
Aveti grija, tratarea insuficienta a unei entorse usoara poate duce la complicatii, in special la instabilitatea cronica a gleznei, care va duce la entorse repetate, precum si la alte efecte secundare (leziuni osoase sau tendinoase cu dureri, rigiditate articulara, artrita etc.). De aici si importanta unei bune reabilitari prin fizioterapie.
In plus, aveti grija sa nu “tratati excesiv” o entorsa, deoarece acest lucru poate avea efecte daunatoare pe termen lung. De ce va va pune fizioterapeutul sa faceti exercitii? Este vorba de reeducarea articulatiei la nivel muscular si ligamentar dupa ce a fost imobilizata pentru o perioada lunga de timp si inainte de reluarea activitatii normale.
In plus, mobilizarea (spre deosebire de imobilizare) poate, in unele cazuri, sa creasca rezistenta ligamentelor si sa imbunatateasca vindecarea prin stimularea organismului de a produce colagen de mai buna calitate.
Chiar daca in cazul unei entorse benigne nu este intotdeauna necesara efectuarea unui consult de urgenta (aplicarea protocolului RICE, adica Repos Ice Compression Elevation fiind accesibila in automedicatie), se recomanda efectuarea unui examen clinic de catre un medic in termen de 3-5 zile de la accidentare pentru a exclude orice risc de “subtratament” sau “supratratament” al entorsei.
Oferind un sprijin simplu articulatiei datorita principiului compresiei, suport pentru glezna elastica flexibila sau suport pentru glezna de sustinere joaca un rol stabilizator prin proprioceptie (stimularea receptorilor senzoriali din jurul zonei anatomice comprimate), permitand astfel ca ligamentele slabite sa fie mai bine alertate pentru a mentine articulatia in axa piciorului si pentru a preveni torsiunea gleznei.
In unele cazuri, chiar si atunci cand este bine tratata, o entorsa severa poate provoca leziuni ireversibile ale ligamentelor si va trebui sa purtati sistematic o glezna de acest tip pentru activitatile sportive, pentru a creste proprioceptia, pe langa intarirea muschilor pentru a compensa ligamentele deteriorate si glezna instabila.
Cum sa ai grija de oasele tale?
Iata cele mai comune aspecte care influenteaza sanatatea oaselor:
- Marimea. Sunteti in pericol daca sunteti extrem de slab (cu un indice de masa corporala de 19 sau mai putin) sau aveti un cadru corporal mic, deoarece s-ar putea sa aveti mai putina masa osoasa din care sa extrageti pe masura ce inaintati in varsta.
- Varsta. Oasele tale devin mai subtiri si mai slabe pe masura ce imbatranesti.
- Istoria rasei si a familiei. Ai cel mai mare risc de osteoporoza daca esti alb sau de origine asiatica. In plus, daca aveti un parinte sau un frate care are osteoporoza, va expune un risc mai mare – mai ales daca aveti si antecedente familiale de fracturi.
- Nivelurile hormonale. Prea mult hormon tiroidian poate provoca pierderi osoase. La femei, pierderea osoasa creste dramatic la menopauza din cauza scaderii nivelului de estrogen. Absenta prelungita a menstruatiei (amenoree) inainte de menopauza creste si riscul de osteoporoza. La barbati, nivelul scazut de testosteron poate provoca o pierdere a masei osoase.
- Tulburari de alimentatie si alte afectiuni. Restrictionarea severa a aportului de alimente si subponderabilitatea slabeste oasele atat la barbati, cat si la femei. In plus, interventia chirurgicala de slabire si afectiuni precum boala celiaca pot afecta capacitatea organismului de a absorbi calciul.
- Anumite medicamente. Utilizarea pe termen lung a medicamentelor cu corticosteroizi, cum ar fi prednison, cortizon, prednisolon si dexametazona, dauneaza oaselor. Alte medicamente care ar putea creste riscul de osteoporoza includ inhibitorii de aromataza pentru tratarea cancerului de san, inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei, metotrexatul, unele medicamente anti-convulsii, cum ar fi fenitoina (Dilantin) si fenobarbitalul si inhibitorii pompei de protoni.
Includeti mult calciu in dieta dumneavoastra. Pentru adultii cu varsta cuprinsa intre 19 si 50 de ani si barbatii cu varsta intre 51 si 70 de ani, doza dietetica recomandata (DZR) este de 1.000 de miligrame (mg) de calciu pe zi. Recomandarea creste la 1.200 mg pe zi pentru femeile de 51 de ani si peste si pentru barbati de 71 de ani si mai mult.
